Țelina
O rădăcină grăsană, multe frunze și o floare ca o umbreluță – rețeta perfectă pentru o plantă aromată și gustoasă, un adevărat furnizor de sănătate…
O rădăcină grăsană, multe frunze și o floare ca o umbreluță – rețeta perfectă pentru o plantă aromată și gustoasă, un adevărat furnizor de sănătate…
În mijlocul verii, inul se înveșmântează în haină scumpă, azurie, de vison. Întocmai cu preoții din vremurile vechi-testamentare, ale căror veșminte erau făcute din pânză de in topit – „tunică de in sfinţit, pantaloni de in, brâu de in şi tiară de in pe cap; veşminte sfinte…” Din cele mai vechi timpuri, oamenii au prețuit planta de in, din care obțineau atât fibrele textile, cât și fibrele… alimentare. Și uleiul. Și bine au făcut, pentru că semințele de in sunt un tezaur nutrițional prin conținutul de: – mucilagii care cresc peristaltismul intestinal, favorizând eliminarea materiilor fecale; – acizi grași omega-3, esențiali pentru buna funcționalitate a aparatului cardiovascular, a sistemelor imunitar și nervos, a sănătății tegumentelor; – lignani anticancerigeni (mai mulți decât oricare alt aliment, fiind egalate, la acest capitol, doar de semințele de susan); – vitamine (B3, B1, B6, B2, C, E, B9, K, B17); – minerale (potasiu, fosfor, magneziu,
Intrată de ceva vreme și pe piața românească, această conopidă neobișnuită – atât de străină de tradiția culinară a românilor încât…
Aloe vera este o plantă din familia Aloaceae – are și ea familia ei. Nu crește mai mult de 1 m în înălțime, ajunge la maturitate în 4-6 ani și are o longevitate de aproape 50 de ani, în condiții favorabile. Deși mulți, ne ducem, poate, cu gândul la Americi când vine vorba de aloe, totuși originile ei sunt africane. Din sudul și estul Africii a fost ulterior introdusă în bazinul mediteraneean și, mai apoi, în multe zone ale globului, unde s-a adaptat cu succes. Compușii bioactivi care îi conferă plantei mult-lăudatele calități se află în frunze. Printre acești se numără o gamă de substanțe numite antrachinone, cromoni, polizaharide, enzime, vitamine (B1, B2, B6, C, colină), lignină, saponine, acid salicilic, fitohormoni (auxine și gibereline). Antrachinonele și cromonii sunt colorați, imprimând culoare structurilor vegetale în care se găsesc. Pentru noi, sunt extrem de importanți, pentru că anume aceștia fac din aloe
De ce recomand sucul de Aloe vera? Read More »
Sursele oficiale – autoritățile din domeniul nutriției și dieteticii – învață că o alimentație sănătoasă este cea constituită din 50-55% glucide, 15-20% proteine (se vorbește totuși de un optim pe la 16%) și 30-35% lipide, adică grăsimi. În condițiile vremurilor în care trăim, aceste valori nu sunt greu de atins. Dimpotrivă, sunt relativ ușor de depășit. Dar…
Grăsimi bune și grăsimi rele?! Read More »
Deși nu e consumată în toate zonele țării, hrișca este o plantă pe care poporul nostru a început să o cultive în urmă cu vreo patru-cinci sute de ani…
Niciun aliment nu poate furniza și întreține singur starea de sănătate toată viața, dar dacă ar fi să selectăm o categorie suficientă și necesară pentru un trai normal și sănătos…
Delicat din toate punctele de vedere: ale celor care cred că nu se poate trăi fără carne, ale celor care cred că se moare de la consumul de carne, ale celor de partea “keto” a baricadei, ale celor de partea “(raw-)vegan” și tot așa…
Un punct delicat – carnea Read More »
În 1915, reputatul fiziolog american Walter Cannon definea stressul ca fiind mecanismul de adaptare al organismelor la schimbările mediului extern. 40 de ani mai târziu, biochimistul canadian Hans Selye pune bazele teoretice și practice pentru descrierea și investigarea sindromului general de adaptare, adică a stressului. Astfel, el vorbea despre 3 stadii de evoluție a acestuia: Reacția de alarmă a organismului, pentru neutralizarea efectului nociv a agentului stresant; Stadiul de rezistență sau adaptare, în care sunt mobilizate toate mijloacele de apărare ale organismului; Stadiul de epuizare, care apare dacă agentul stresant este unul puternic, ce acționează timp îndelungat. Asupra organismului acționează permanent factori stresanți de diferite tipuri: fizici, chimici, biologici, psihici, sociali. Aceștia declanșează la nivel celular mecanisme adaptative, de supraviețuire, foarte bine puse la punct și extrem de eficiente; dar dacă toleranța celulei este depășită (datorită intensității stimulului sau acțiunii îndelungate), aceasta moare. Cine, mai exact, stresează celulele? Șocul termic,
Antioxidanții și capacitatea antioxidantă a alimentelor Read More »
Universitatea de Stat din Michigan (MSU) și Universitatea din Vermont (UVM) au câte un departament (MSUE, respectiv UVME) a cărui menire este aceea de a ține la curent oamenii și comunitățile cu descoperirile științei. La începutul acestui deceniu, specialiștii de aici au adus în fața publicului larg două titluri sugestive: Consumul de alimente locale are multe beneficii pentru consumator, producător și comunitate (în original, Eating locally grown foods has many benefits for the consumer, grower and the community), respectiv 10 motive să cumpărăm hrană locală (Ten Reasons to Buy Local Food). Multe dintre aceste beneficii sunt ușor de observat chiar de către un consumator neavizat, dar care a mâncat cel puțin o dată o caisă sau un ardei gras din spatele casei bunicilor. Iată, așadar, care sunt principalele puncte evidențiate de specialiștii de aici: Alimentele crescute local sunt pline de savoare, întrucât legumele și fructele sunt culese la apogeul coacerii
De unde este cel mai bine să ne procurăm hrana? Read More »