Deși nu e consumată în toate zonele țării, hrișca este o plantă pe care poporul nostru a început să o cultive în urmă cu vreo patru-cinci sute de ani (da, înainte de a cultiva porumbul, noi cultivam hrișcă – în nordul țării –, mei, ovăz, cânepă ș.a.!). Chiar dacă multă lume, la prima vedere, ar zice că e o cereală, hrișca face parte din aceeași familie de plante cu… ștevia și rubarba. Nutriționiștii o includ într-o categorie aparte, a așa-ziselor pseudocereale, alături de mei, quinoa, amaranth etc.
Compoziția chimică o recomandă ca fiind foarte hrănitoare: multe glucide (și multe fibre), proteine, puține lipide – și toate sănătoase; dintre minerale, potasiul se găsește în cantitate mare, urmat de fosfor, magneziu, calciu, zinc, iar dintre vitamine, vrednice de menționat sunt niacina (B3) și folatul (B9).
Din punct de vedere farmaceutic, cei mai importanți compuși sunt reprezentați de două flavonoide – rutina și quercetina. Ce sunt flavonoidele? O grupă numeroasă de substanțe organice de tipul polifenolilor (acele substanțe, vestite de-acum, pentru efectele lor antitumorale), care dau culoare diferitelor structuri vegetale. De altfel, însăși denumirea le trădează că sunt responsabile de nuanțele de galben ale florilor, fructelor și chiar ale semințelor. Rolul lor cel mai important însă este acela de a susține procesul de fotosinteză – adică de a menține plantele în viață, de a le furniza toate elementele necesare creșterii și dezvoltării normale. Cam aceleași lucruri le “lucrează” și în organismele animale și umane care consumă plantele bogate în flavonoide.
Ceva mai multe detalii?
Rutina este un pigment care se găsește din abundență în mere, de pildă, dar și în citrice, smochine, în ceaiul verde și în ceaiul negru. Și în hrișcă, desigur. Este un antioxidant puternic și susține utilizarea vitaminei C în reacțiile de sinteză a colagenului. De aceea și este folosită la scară largă, sub formă de suplimente alimentare, pentru menținerea sănătății arterelor, pentru reducerea fragilității capilarelor și în alte situații cardio-vasculare nedorite. Nici specialiștii în cancer nu întârzie să recomande creșterea consumului de fructe și legume bogate în vitaminele C și A și în flavonoide, cunoscute pentru capacitatea de inhibare a formării agenților carcinogeni și reducerea riscului de apariție a multor forme de cancer. Iată, de pildă, savanții ne spun că rutina contribuie la prevenirea mutațiilor din celulele prostatei, care pot declanșa un carcinom.
Quercetina exercită numeroase efecte biologice benefice, având acțiune antioxidantă, antiinflamatorie, 
gastroprotectoare, antialergică, antivirală, imunomodulatoare și anticarcinogenă. Cum acționează împotriva celulelor canceroase? Ca și alte substanțe cu efect antitumoral, quercetina induce apoptoza lor (celulele canceroase se „sinucid”), inhibă activitatea transformantă a factorilor de creștere (asta ca acești factori de creștere să nu facă să ne „crească” vreo tumoră, dacă membrele și organele noastre au crescut deja!) și interacționează cu receptorii pentru estrogeni (care deasemeni sunt responsabili de apariția anumitor forme de cancer, mai ales cele femeiești).
Pe scurt, liber la consumul de hrișcă!
Iar dacă până acum nu ați consumat hrișcă și nu știți cum s-o pregătiți, găsiți mai jos două sugestii de preparate numai bune!
| Gnocchi cu hrișcă
Paste gnocchi Procesați în blender nucile, sucul de lămâie, sarea și apă cât să acopere nucile. După ce ați obținut o consistență cremoasă, adăugați hrișca și continuați procesarea. Compoziția trebuie să fie groasă, așa că dacă e prea fluidă, mai puteți adăuga nuci. Tocați mărunt pătrunjelul/ spanacul. Amestecați cu o lingură pătrunjelul în compoziția de hrișcă. Dacă doriți, puteți adăuga și niște usturoi sau ceapă sau alte mirodenii. Sosul acesta se adaugă peste gnocchi. Cașă cu brânză de capră 1 cană de couscous Couscousul, hrișca și hribii se pun într-un bol, se acoperă cu apă fierbinte și se lasă la înmuiat 15 minute. Apoi se scurge excesul de lichid. Se pun într-o tigaie care nu lipește (de preferat, de piatră) și se adaugă ouăle, amestecând bine. Se asezonează cu sare și piper. Se coace totul pe foc mediu, amestecând cu o lingură de lemn, până când ouăle sunt făcute (ca un scrob!). După ce opriți focul, adăugați și pătrunjelul, cimbrul și uleiurile, brânza și nucile. Se servește cald, garnisit cu câteva frunze de pătrunjel, cu pâine de secară și cu salată de crudități. |
Surse bibliografice:
Chirilă P., Mădălina P., Cristela G., 2012. Nu hrăni cancerul!, Ed. Christiana, București
Dicţionarul plantelor de leac, 2008. Ed. Călin, ed. a 2-a, rev., București
Mișcalencu, D. și co., 2013. Cancerizare chimică și substanțe anticancerigene din plante, Ed. Icar, București
http://www.healthline.com
http://prostatecancervictory.com, 2009. The Role of Rutin in Prostate Cancer Intervention
http://foodforbreastcancer.com
Societatea de Nutriție din România, 2006. Ghid pentru alimentația sănătoasă, Ed. Performantica, Iași
https://ndb.nal.usda.gov
B. Sommers, 2006.Raw Foods Bible, Guru Beant Press, Canada
500 Greatest-Ever Vegetarian Recipes, 2014. Anness Publishing, Ltd., London, UK
Chirilă, P., 2016. Alimentația echilibrată a omului sănătos, Ed. Național, București
