Dacă ar fi să fac un rezumat în ceea ce mă privește, aș face referire la un cuvânt de-al părintelui Atanasie Ștefănescu: Esențială este credința și legătura cu Dumnezeu, care-i dau omului verticalitate, echilibru, pace.
M-am ghidat mai mereu după acele lucruri care mi-au asigurat aceste esențe și astfel am ajuns la a dori să cunosc mai multe despre relația dintre noi și hrana pe care o consumăm. Am ajuns până la a înțelege că această relație nu este una de natură ezoterică, ci cu adevărat organică. Mâncarea ne zidește din interior și ne înfrumusețează în afară. Ne limpezește gândurile și simțurile. Cel mai tare mă impresionează faptul că Însuși Dumnezeu ni s-a dat ca hrană, tocmai pentru aceste rațiuni. Și faptul că noi, mâncând natura – căci, până la urmă, hrana noastră este parte din natură -, avem capacitatea de a o transforma și de a o aduce și pe ea în relație cu Dumnezeu.
În 2008 am intrat la Facultatea de Biologie din Iași, unde am venit pentru prima dată în contact cu aspecte legate de alimentație în cadrul cursului de Anatomie și igienă umană. Când m-am întors în camera de cămin după primul curs, am aruncat toate plicurile de supe instant și toate deodorantele (da, aveam mai multe) care conțineau aluminiu. A fost primul pas conștient pe care l-am făcut către o viață așa cum doresc să v-o împărtășesc și vouă: frumoasă, sănătoasă, armonioasă.
În 2013, am absolvit programul de masterat în Biologie medicală la Universitatea din București, iar în 2018 mi-am susținut teza de disertație în Nutriție și Siguranță alimentară la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.
Adeptă a ideii de formare continuă, caut să fiu la curent cu noutățile ce țin de știința nutriției, dar și cu modalitățile de abordare a fiecărei persoane în parte în funcție de nevoile particulare, trupești și sufletești. În primăvara anului 2020 am obținut o diplomă în Nutriție, în Iunie 2021 o diplomă de Consilier în Suplimente alimentare – acreditate de CPD California, iar în prezent urmez un curs de specializare în Neuroștiințe.
În ce privește “tipul” de nutriționist în care mă încadrez… Ei, bine, n-aș putea numi o categorie. Principiul meu fundamental este acela de a urma un stil de viață în armonie cu natura, cu cei de aproape, cu mine și cu Dumnezeu. Clienților și cititorilor mei doresc să le împărtășesc doar cunoștințe ce au la bază studii serioase în domeniul sănătății și al nutriției, dar și experiența milenară a diferitelor culturi umane.
Compoziția alimentelor, rețete delicioase și hrănitoare, noțiuni elementare de fiziologie (adică, despre cum funcționăm și despre ce se întâmplă în corpul nostru cu alimentele pe care le consumăm), sfaturi pentru crearea și păstrarea unei relații sănătoase cu hrana și cu natura, dar și pentru dezvoltarea unei stări bune de spirit – aceste teme le veți găsi, prezentate mai pe scurt sau mai detaliat, pe blog.
Văd viața ca pe o călătorie inițiatică, iar merindele de drum sunt de maximă importanță: atât cele trupești, cât mai ales cele spirituale. Între trup și suflet există o relație indisolubilă, influențându-se reciproc. Știu că informațiile legate de nutriție abundă și că pot fi destul de controversate și contradictorii. Totuși, bunul simț și buna dispoziție ne sunt indicatori de nădejde. În nutriție, mai niciodată lucrurile nu sunt negre sau albe; de aceea, aleg să rămân cât mai imparțială, să nu mă aliniez neapărat unui trend sau unei ideologii nutriționale, să îmi păstrez deschiderea și interesul față de cercetare și să caut întotdeauna să învăț. Până și Socrate a zis, în cele din urmă, Știu că nu știu nimic…
Personal, am două criterii după care mă orientez în bucătărie (și la restaurant): zilele de post și alimentele care mă fac să mă simt bine (fizic și psihic). Pun mare preț pe legume și pe fructe, pe sursele bune de grăsimi și pe apă.
Cred că educația nutrițională este foarte importantă la toate vârstele și că deprinderea unor obiceiuri sănătoase poate să ne îmbogățească viața, fără a o rezuma la experiențe culinare. Avem poruncă de la Dumnezeu să stăpânim creația și să o mâncăm, nu să o exploatăm doar pentru a ne satisface insațiabilele pofte.
În sfârșit, nu mănânc pentru a fi fericită, dar sunt fericită pentru că pot gusta din îmbelșugatele roade ale pământului.
