Roșiile

Niciun aliment nu poate furniza și întreține singur starea de sănătate toată viața, dar dacă ar fi să selectăm o categorie suficientă și necesară pentru un trai normal și sănătos, fără de îndoială că aceasta cuprinde plantele:  cerealele, oleaginoasele (nuci/ semințe), legumele și fructele.

Acest lucru se datorează multitudinii de nutrienți pe care acestea le conțin și, mai ales, interacțiunii firești dintre aceștia – în organismul vegetal (înainte de consum) și în organismul nostru (după consum, în cursul proceselor de digestie, absorbție etc.). De aceea, nu suplimentele alimentare sunt baza unei alimentații sanogene, ci consumul unei varietăți cât mai mari de alimente de origine vegetală.

Noi ne vom opri astăzi asupra banalei roșii, nelipsită de pe mesele românilor, indiferent că e vorba de salatele revigorante de vară ori de sucurile sau roșiile la borcan pregătite pentru iarnă.

De ce ne încântă o salată de roșii vara? Pentru că sunt pline de apă… la propriu: 100 g de roșii aduc nici mai mult, nici mai puțin de 95 g de apă. Și nu orice fel de apă, ci apă biologică, pură! Efectul revigorant este dat și de glucidele din compoziție (fructoză și glucoză) – sursa principală de energie a creierului. Și, ca toate fructele și legumele, roșiile ne aprovizionează organismul cu o varietate de vitamine și minerale: vitaminele A (β-caroten), C, B₉, K ș.a., potasiu, fosfor, magneziu, calciu și chiar fluor. Însă „ingredientul” care le face pe roșii atât de valoroase din punct de vedere nutritiv este licopenul, un pigment natural din grupul carotenoizilor, care colorează multe fructe în roșu și nuanțe de roșu. Dar, ca orice alt pigment vegetal, licopenul nu are doar rostul de a colora roșiile; el mai este înzestrat și cu capacitatea de a apăra celulele de efectele negative ale stresului oxidativ, adică de radicalii liberi – inclusiv cei produși în urma fumatului. Organismul nostru este asaltat din toate părțile de factori nocivi, dintre care mulți sunt cancerigeni. Licopenul, fiind un antioxidant redutabil, distruge acești promotori ai bolii canceroase și ai bolilor cardiovasculare.

Absorbția licopenului la nivelul tubului nostru digestiv crește cam de trei ori dacă roșiile sunt tratate termic și consumate cu o porție de surse de lipide (ulei de măsline, în special). Astfel, pentru a ne asigura o cantitate cât mai mare de licopen, am putea să ne formăm câteva obiceiuri benefice, precum:

• Adăugarea de roșii uscate la soare în aluatul de pâine sau la sandvișuri
• Consumul de paste cu sos de roșii
• Folosirea sucului de roșii pe post de băutură răcoritoare
• Gustări constând în bruschete cu puțin ulei de măsline, roșii proaspete și busuioc.

Chiar dacă organismul nostru nu este proiectat să facă rezerve de licopen, nu e chiar atât de greu să menținem concentrația acestuia în sânge la un nivel optim dacă vom ține cont și de recomandările de mai sus.

Și încă un lucru: studiile arată că pesticidele (erbicide, insecticide, fungicide) rămân în sol timp îndelungat și se acumulează în organele plantelor, având potențial cancerigen. Ele cresc riscul de cancer cu următoarele localizări: os, creier, ovar, prostată, testicul, ficat, limfom. În plus, tehnicile intensive de cultivare a roșiilor determină scăderea semnificativă a conținutului în licopen și alți nutrienți. Optați pentru legumele „bio” – provenite din agricultura ecologică, prietenoasă și cu mediul și cu sănătatea dvs.!

***

Surse bibliografice:

Chirilă P, Popescu C. Prevenirea cancerului – cu un studiu economic.2014

Arab L, Steck S. Lycopene and cardiovascular disease. Am J Clin Nutr. 2000

http://www.pcrm.org/health/cancer-resources/diet-cancer/nutrition/how-lycopene-helps-protect-against-cancer

https://ndb.nal.usda.gov/ndb/foods/

http://www.doctorshealthpress.com/cancer-articles/lycopene-and-cancer-prevention/