De unde este cel mai bine să ne procurăm hrana?

Universitatea de Stat din Michigan (MSU) și Universitatea din Vermont (UVM) au câte un departament (MSUE, respectiv UVME) a cărui menire este aceea de a ține la curent oamenii și comunitățile cu descoperirile științei. La începutul acestui deceniu, specialiștii de aici au adus în fața publicului larg două titluri sugestive: Consumul de alimente locale are multe beneficii pentru consumator, producător și comunitate (în original, Eating locally grown foods has many benefits for the consumer, grower and the community), respectiv 10 motive să cumpărăm hrană locală (Ten Reasons to Buy Local Food).

Multe dintre aceste beneficii sunt ușor de observat chiar de către un consumator neavizat, dar care a mâncat cel puțin o dată o caisă sau un ardei gras din spatele casei bunicilor.

Iată, așadar, care sunt principalele puncte evidențiate de specialiștii de aici:

  • Alimentele crescute local sunt pline de savoare, întrucât legumele și fructele sunt culese la apogeul coacerii lor, în loc de a fi recoltate de timpuriu pentru a fi transportate la distanțe mari, uneori chiar mii de kilometri. Și produsele animale beneficiază de un alt fel de tratament decât în cazul marilor ferme industriale.
  • A mânca alimente locale înseamnă a mânca „de sezon”. Un fruct consumat în sezonul său firesc de dezvoltare asigură aroma și gustul bun al acestuia, incomparabile cu cele ale fructelor disponibile pe toată durata anului, aduse de la mii de kilometri și culese înainte de a se fi copt.
  • Alimentele locale au un conținut mai mare în nutrimente, deoarece valoarea nutrițională a fructelor și legumelor începe să scadă treptat din momentul recoltării. Prin urmare, cu cât fac mai puțin din grădină pe masă, cu atât sunt mai hrănitoare, organismul putând beneficia de proprietățile lor, între care la loc de cinste stau acțiunile anticancerigene.
  • Alimentele locale asigură diversitatea genetică spre deosebire de cele din sistemele agro-zootehnice moderne, unde varietățile de plante și animale sunt selectate după criterii economice (care sunt mai profitabile!), ceea ce înseamnă o reducere drastică a diversității. Mai puține culori înseamnă mai puține arome și mai puține nutrimente.
  • Alimentele locale susțin economia locală.
  • Alimentele locale sunt „prietenoase” cu mediul și ne învață și pe noi să fim: cu cât suntem mai conștienți de proveniența unui aliment, de munca depusă pentru obținerea lui, cu atât vom fi mai grijulii și mai atenți cu firea înconjurătoare, cu natura, pe care nu o vom mai asupri și nu o vom epuiza. Vom contribui astfel la conservarea fertilității solului, vom proteja sursele de apă și compoziția aerului.
  • Producătorii locali ne pot spune cum au fost crescute plantele și animalele – hrana noastră, în ultimă instanță. Relația cu producătorul ne facilitează relația cu hrana: astfel, putem mai lesne să ne apropiem de calitatea noastră primită de la Dumnezeu, aceea de a fi stăpâni plini de grijă peste creație.

Surse:

http://msue.anr.msu.edu

https://www.uvm.edu

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top