Cum (să) mâncăm?

La această întrebare, există o arie largă de răspunsuri, începând de la tehnici de aranjare a mesei până la poziția corpului în timpul mesei. Și nu e de glumă! Toate aceste aspecte care pot răspunde la întrebarea cum? sunt foarte importante pentru starea noastră de sănătate – trupească și sufletească.

Dacă ne vom arunca un ochi prin “vizorul” timpului sau al spațiului, căutând să vedem cum mâncau oamenii în urmă cu… să zicem 2000 de ani sau, ca să nu fim considerați retrograzi, vom cerceta nițel modul de viață (și implicit, alimentația) unor comunități “mai” tradiționale, vom constata că există o diferență semnificativă între ei și noi, oamenii moderni.

Un prim lucru pe care l-am observa ar fi acela că mâncarea este consumată într-un interval de timp dedicat acestei activități – exclusiv – și care este numit sugestiv masă. Apoi, am mai putea observa cantitatea relativ mică de mâncare consumată la o masă (chiar și de către bărbați). Și, nu în ultimul rând, faptul că numărul meselor principale este redus la două (una, până în ora prânzului, și alta, seara).

Mai sunt, desigur, și alte diferențe. Și ce-i cu asta?, vă veți întreba poate. E firesc să existe diferențe. Lumea progresează. Este adevărat și tocmai acestui progres îi datorăm posibilitatea de a verifica științific aceste aspecte ale vieții care pot asigura o stare de sănătate optimă și de a le explica.

  • În tradiția creștină, masa este precedată de un moment de rugăciune, pentru binecuvântarea mâncării, a celor ce au pregătit-o și a celor ce o vor consuma. Chiar ieșind din sfera practicii religioase, este bine cunoscut faptul că un astfel de moment ne deconectează de grijile de toată ziua. Se creează astfel un fond psihic liniștit, astfel încât funcțiile digestive să se poate desfășura optim. Hrana este mestecată suficient și sucurile digestive se secretă în cantitățile necesare. Actul de hrănire devine un act conștientizat, masa devine o împărtășire din roadele pământului și, în ultimă instanță, din însuși pământul din care suntem creați și în care ne vom întoarce.
  • Mesele tradiționale durează relativ mult. Ele sunt momente de odihnire, de relaxare, în care organismul se poate concentra pe această funcție complexă a sa, numită digestie. Fiecare etapă este extrem de importantă: mestecarea îndelung asigură mărunțirea corespunzătoare, înmuierea cu salivă, chiar o absorbție (mică, ce-i drept) a unor carbohidrați descompuși sub acțiunea acesteia și distrugerea unor bacterii potențial nocive; mestecarea corespunzătoare asigură, în mod surprinzător și o digestie gastrică eficientă – alimentele savurate stimulează secreția gastrică; stomacul nu primește hrana brusc, având răgazul necesar secretării sucului gastric; hormonii care induc senzația de sațietate și ne fac să ne oprim din mâncat pot fi produși la timp; și multe altele.
  • Poziția corpului la masă asigură o ingestie corespunzătoare a alimentelor, care contribuie la perceperea senzației de sațietate și la secretarea sucurilor digestive.
  • Regularitatea meselor face ca diferitele faze ale digestiei să nu se suprapună, desfășurându-se astfel la nivele optime.
  • O masă hrănitoare nu este dată de cantitatea de alimente consumate, ci de calitatea lor nutritivă. Prin urmare, nu o masă abundentă ne hrănește, ci una constituită din alimente integrale, nerafinate.

O masă servită și consumată în tihnă reduce semnificativ nivelul de stress, psihic și biologic. Astfel, organismul se va afla capabil de a lupta împotriva posibililor factori agresori (ex. cancerigeni), având la dispoziție și arme pe măsură: macro- și micronutrienții din hrană.

Surse: Feinberg Vamosh Miriam, 2009. Hrana din timpurile biblice,Ed. Societății Biblice Interconfesionale din România, București; Hâncu N., Niță Cristina, Crăciun Anca, 2012. Abecedar de nutriție, Sănătatea Press Group, București; Ionescu Marina, 2013. Emoțiile și impactul lor asupra alimentației omului modern, publicat în Alimentația omului modern, coord. de Pîrvu Luiza, Institutul European, Iași; Reed R. Danielle, Knaapila A., 2010. Genetics of Taste and Smell: Poisons and Pleasures, publicat în Progress in Molecular Biology and Translational Science, vol. 94, publicat online pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3342754; https://www.sevencountriesstudy.com/

 

1 thought on “Cum (să) mâncăm?”

  1. Andrei Racovita

    Fiind un gurmand, acest capital mi-a captat toată atenție și sunt nerăbdător sa descopăr din ce in ce mai multe secrete a ,,artei de a mânca”.

    Felicitări pentru dedicare!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top