În fiecare zi avem de făcut alegeri: dacă să mai stăm sau nu 5 minute înainte de a ne da jos din pat, cu ce să ne îmbrăcăm, dacă să luăm sau nu micul dejun, din ce să fie constituit, cum să îi răspundem celui care ne încearcă răbdarea, ce mâncăm la prânz, dacă să-i sunăm azi pe cei cu care nu am mai vorbit de mult sau nu etc. Avem de făcut alegeri care privesc viața noastră particulară, alegeri la școală sau la locul de muncă, pe stradă, în societate, peste tot. O alegere bună presupune și o cunoaștere și cumpănire a variantelor și a rezultatelor așteptate. O mare parte din alegerile pe care suntem nevoiți să le facem zilnic au legătură cu mâncarea: ce să mâncăm, de unde, cât, cu cine… Ca și în alte domenii ale vieții, și în acest caz alegerile pot fi dificile, depind de nenumărați factori și ne influențează viața – social, psihic, fiziologic.
Mâncarea este parte din viața noastră, din noi înșine chiar. Prima poruncă dată oamenilor de către Dumnezeu după ce i-a creat, a fost „Creșteți!” și ca să o poată împlini, le-a spus: „Iată, vă dau vouă toată iarba dătătoare de sămânţă pe faţa’ntregului pământ, şi tot pomul purtător de rod cu sămânţă de pom într’însul; acestea vă vor fi vouă spre hrană.” Este esențial acest cuvânt, pentru că ne arată legătura intimă a omului cu natura, intimitate care se concretizează în actul mâncării. Omul se împărtășește de toată creația mâncând-o și astfel el crește și se poate înmulți și deprinde abilități fizice și intelectuale. După ce au căzut din vrednicia de a locui Raiul, în hrana oamenilor au intrat și produsele animalelor – laptele, ouăle –, iar după potop, și carnea. Este un raport, o ierarhie de care știința nutriției ține cont azi și o confirmă. Studii realizate deceniul trecut concluzionează că cea mai bună combinație alimentară este cea dintre o cantitate mai mare de fructe și legume și una mai mică de produse de origine animală (de preferat, lactate fermentate, pește și ouă).
Creștem și ne dezvoltăm pe baza „cărămizilor” pe care le luăm din alimente, iar când ceva nu merge bine (când ne îmbolnăvim), de multe ori problema se datorează mâncării, iar soluția o găsim tot aici. Dintre cancere, doar 5-10% sunt determinate genetic, restul datorându-se factorilor de mediu și stilului de viață: 30-35% sunt determinate de alimentație, 25-30%, de fumat și 4-6%, de consumul nejudicios de alcool. Alimentele influențează direct metabolismul celular, mecanismele de apărare ale organismului și metabolismul celulelor tumorale.
Un grup de experți americani au publicat în anul 2007 un raport cu privire la influența alimentelor și a activității fizice asupra riscului de cancer. Redăm câteva dintre observațiile lor:
- Consumul de fructe previne apariția cancerului pulmonar și de stomac
- Consumul de fructe și legume bogate în carotenoizi (morcovi, ardei gras, gogoşari, roșii, cereale, spanac, portocale, cartofi dulci, dovleac) previne, de asemenea, apariția cancerului pulmonar
- Alimentele bogate în fibre (cereale integrale, semințe de in, morcovi, sfeclă, dovlecei, pere, piersici, prune, mere, citrice, căpşuni ș.a.) protejează împotriva apariției cancerului colorectal
- Consumul de iaurt și produse lactate fermentate scade riscul de cancer colorectal
- Acizii grași polinesaturați n-3 previn apariția cancerului colorectal (uleiul și produsele din peşte – morun, macrou, somon, heringi)
- Flavonoizii din fructe și legume scad riscul de cancer mamar
- Licopenul din fructele și legumele roşii, galbene şi portocalii (tomate, pepene verde, grapefruit roşu ș.a.) protejează împotriva apariției cancerului de prostată
- Alimentele care conțin seleniu (cereale integrale, pește, nuci, ouă) scad riscul de cancer de prostată și de stomac
- Produsele din soia protejează împotriva cancerului de stomac
- Consumul crescut de carne roșie și carne procesată, pe o perioadă îndelungată, crește riscul apariției cancerului colorectal, pulmonar și de prostată
- Alimentele foarte iuți, carnea afumată, prăjită sau la grătar cresc riscul de cancer gastric
- Consumul crescut de alcool crește riscul de apariție a cancerului colorectal atât la bărbați, cât și la femei, și a cancerului mamar la femei
- Consumul excesiv de alimente foarte sărate crește riscul de cancer gastric
După ce am trecut în revistă aceste informații prețioase, am dori să subliniem faptul că nu există alimente miraculoase. O hrănire sănătoasă înseamnă o alimentație echilibrată, cât mai variată, constituită din alternarea produselor crude (negătite) cu cele preparate corespunzător, provenite din surse sigure, nepoluate, cu predominarea celor vegetale față de cele de origine animală.
