Ce este rezistența la insulină?
Un organism viu este un tot unitar, în care nimeni nu lucrează exclusiv pentru el însuși, ci și (dar mai ales) pentru
celălalt. Exemplul, poate, cel mai bun …
Ce este rezistența la insulină? Read More »
Blog
Semințele de dovleac
Toată lumea vie are la bază aceleași trei funcții vitale – hrănirea, relaționarea cu mediul și înmulțirea. Și plantele și animalele și oamenii beneficiază și se slujesc de acestea. Dacă ar fi să facem o paralelă…
Semințele de dovleac Read More »
Cânepa
O plantă controversată, nu-i așa? Multă vreme, în SUA și Regatul Unit a fost ilegală cultivarea și comercializarea cânepei în orice formă. Pe teritoriul țării noastre se cultivă însă…
Nucile
Deși tradiționale la români (mai ales de Sărbătorile de iarnă), nu prea suntem noi obișnuiți cu consumul frecvent al acestor semințe uriașe. Poate doar copiii pe la țară mai mănâncă nuci crude sau turiștii, câte un păhărel, când merg la munte…
Un punct delicat – carnea
Delicat din toate punctele de vedere: ale celor care cred că nu se poate trăi fără carne, ale celor care cred că se moare de la consumul de carne, ale celor de partea “keto” a baricadei, ale celor de partea “(raw-)vegan” și tot așa…
Un punct delicat – carnea Read More »
Despre post
La o simplă căutare pe internet după cuvântul fasting (eng. postire), iese în evidență modul de înțelegere și raportare al omului occidental la abținerea de la alimente (completă sau parțială). Postul apare ca un act de extraordinară bravură…
Antioxidanții și capacitatea antioxidantă a alimentelor
În 1915, reputatul fiziolog american Walter Cannon definea stressul ca fiind mecanismul de adaptare al organismelor la schimbările mediului extern. 40 de ani mai târziu, biochimistul canadian Hans Selye pune bazele teoretice și practice pentru descrierea și investigarea sindromului general de adaptare, adică a stressului. Astfel, el vorbea despre 3 stadii de evoluție a acestuia: Reacția de alarmă a organismului, pentru neutralizarea efectului nociv a agentului stresant; Stadiul de rezistență sau adaptare, în care sunt mobilizate toate mijloacele de apărare ale organismului; Stadiul de epuizare, care apare dacă agentul stresant este unul puternic, ce acționează timp îndelungat. Asupra organismului acționează permanent factori stresanți de diferite tipuri: fizici, chimici, biologici, psihici, sociali. Aceștia declanșează la nivel celular mecanisme adaptative, de supraviețuire, foarte bine puse la punct și extrem de eficiente; dar dacă toleranța celulei este depășită (datorită intensității stimulului sau acțiunii îndelungate), aceasta moare. Cine, mai exact, stresează celulele? Șocul termic,
Antioxidanții și capacitatea antioxidantă a alimentelor Read More »
Ce este detoxifierea și cum se face ea?
Auzim și citim peste tot despre cât de intoxicați suntem și cât de mult avem nevoie să ne detoxifiem. În mare parte, lucrul acesta este adevărat, însă înțelegerea acestui proces poate fi foarte diferită. Iar despre metodele de detoxifiere nici nu mai vorbim. Simplu spus, detoxifierea presupune eliminarea oricărei substanțe toxice sau străine din organism. Interesant este sinonimul acestui termen – biotransformare. Corpurile noastre sunt programate genetic să realizeze procesele complexe care se traduc prin detoxifiere și, până la un punct, pot face aceasta cu succes. Există totuși o mulțime de motive pentru care detoxifierea să fie compromisă, afectând buna funcționare a organismului. Pe scurt, o detoxifiere inadecvată poate sta la baza multor boli și afecțiuni. Care ar fi aceste motive? Spuneam că sunt multe, dar cele mai importante sunt dieta inadecvată, carențele nutriționale induse de medicamente, permeabilitatea intestinală și variațiile materialului genetic. Toate acestea pot reduce semnificativ capacitatea unui
Ce este detoxifierea și cum se face ea? Read More »
Cât (să) mâncăm?
Iată o întrebare la care se pot elabora foarte multe răspunsuri, în foarte multe moduri. 2000 de kcal pe zi. Sau 8 porții de cereale, 3 porții de legume, 3 porții de fructe, 2 porții de lactate și 2 porții de carne slabă pe zi. Sau 300 g de glucide, 70 g de proteine și 60 g de lipide. Unele variante par imposibil de abordat. Altele sunt cam ambigue sau foarte relative. În orice caz, cât să mâncăm? este o întrebare al cărei răspuns nu este foarte ușor de formulat; ba mai mult, nu are o singură variantă de răspuns. Nevoia de hrană este diferită de la o persoană la alta, depinde de gen, de vârstă, de nivelul de activitate fizică și intelectuală, de perioada din an și din lună, de starea emoțională și sufletească, de starea de sănătate. Aportul alimentar este condiționat de mulți factori, unul foarte important fiind
De unde este cel mai bine să ne procurăm hrana?
Universitatea de Stat din Michigan (MSU) și Universitatea din Vermont (UVM) au câte un departament (MSUE, respectiv UVME) a cărui menire este aceea de a ține la curent oamenii și comunitățile cu descoperirile științei. La începutul acestui deceniu, specialiștii de aici au adus în fața publicului larg două titluri sugestive: Consumul de alimente locale are multe beneficii pentru consumator, producător și comunitate (în original, Eating locally grown foods has many benefits for the consumer, grower and the community), respectiv 10 motive să cumpărăm hrană locală (Ten Reasons to Buy Local Food). Multe dintre aceste beneficii sunt ușor de observat chiar de către un consumator neavizat, dar care a mâncat cel puțin o dată o caisă sau un ardei gras din spatele casei bunicilor. Iată, așadar, care sunt principalele puncte evidențiate de specialiștii de aici: Alimentele crescute local sunt pline de savoare, întrucât legumele și fructele sunt culese la apogeul coacerii
De unde este cel mai bine să ne procurăm hrana? Read More »