Două dintre medicamentele la care apelăm cel mai adesea când ne supără o durere de cap ori de altă natură sau pentru a reduce febra sunt paracetamolul și ibuprofenul. Fiecare dintre acestea are propriul mecanism de acțiune, ca, de altfel, și anumite efecte adverse, pe care este bine să le cunoaștem pentru a putea face alegerile potrivite. De asemenea, ne poate fi de ajutor să cunoaștem și plantele medicinale, și alimentele care conțin compuși ce pot ameliora durerile de intensitate mică sau medie.
Ibuprofenul este un medicament din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene, a cărui acțiune constă în reducerea eliberării unor mesageri chimici – numiți COX-1 și COX-2 –, implicați în reacțiile procesului inflamator. Cu alte cuvinte, ibuprofenul reduce inflamația, ceea ce face ca durerea și febra să scadă în intensitate.
În ce privește paracetamolul, mecanismul de acțiune nu este pe deplin elucidat. Cel mai probabil, acționează prin reglarea activității hipotalamusului, centrul din creier care controlează temperatura corpului. În creier, parcurge o seamă de reacții care, în cele din urmă, contribuie la reducerea durerii.
Cunoscând aceste lucruri, putem face o alegere corectă. Dacă durerea este însoțită de inflamație sau de edeme (umflături) vizibile, ca în durerile de spate, de ureche, musculare, dentare, sinuzite sau crampe menstruale, ibuprofenul este potrivit. De asemenea, în cazul durerilor articulare, în bursite, entorse și luxații, ibuprofenul reduce durerea, acționând totodată asupra inflamației. Pentru situații precum durerile de cap sau de gât, fără semne de inflamație, paracetamolul este o variantă bună. Pentru scăderea febrei, se pare că ambele medicamente sunt de ajutor, conform studiilor științifice.
Asemenea multor medicamente, ibuprofenul și paracetamolul sunt procesate la nivelul ficatului, având însă impact și asupra rinichilor și stomacului. Ibuprofenul este mai ușor prelucrat de către ficat. Una dintre enzimele pe care le blochează, însă, anume COX-1 este implicată în menținerea fluxului sangvin la nivelul rinichilor și în protejarea mucoasei stomacului. În lipsa acesteia ca urmare a acțiunii ibuprofenului, îndeosebi atunci când administrat timp îndelungat și/sau în doze mari, crește atât riscul de afectare renală, cât și cel de iritare a mucoasei gastrice, hemoragii și chiar ulcere. De aceea, este recomandat ca medicamentele care conțin ibuprofen să fie administrate în timpul sau imediat după mese. Având în vedere că are impact asupra circulației sangvine, persoanele cu boli cardiovasculare trebuie să fie mai precaute față de ibuprofen. Impactul asupra mucoasei gastrice impune precauție și pacienților cu gastrită, boala de reflux gastro-esofagian, ulcer gastric, dar și boli intestinale inflamatorii. Începând cu a 20-a săptămână de sarcină, femeile însărcinate ar trebui să evite ibuprofenul. Limita zilnică de ibuprofen – în cazul în care nu este prescris de medic – este de 1200 mg.
Pe de altă parte, paracetamolul nu are același impact asupra rinichilor și stomacului, dar poate deveni hepatotoxic în cazul administrării frecvente și/ sau în doze mari. În urma reacțiilor prin care trece paracetamolul la nivelul ficatului, se obține și un metabolit secundar toxic, NAPQI, a cărui neutralizare se realizează cu ajutorul unui compus numit glutation. La doze crescute de paracetamol, glutationul se poate epuiza, celulele ficatului rămânân expuse la acțiunea nocivă a compusului NAPQI. Sunt și alți factori care pot favoriza epuizarea rezervelor de glutation, crescând riscul afectării hepatice asociat paracetamolului: alcoolul, subnutriția, fumatul, boli pre-existente ale ficatului, precum hepatita și steatoza. În general, se recomandă evitarea administrării a mai mult de 3000 mg de paracetamol pe zi.
Întrucât mecanismele de acțiune sunt diferite, cele două medicamente pot fi administrate împreună, putând fi mai eficiente în cazul unor dureri severe.
Una dintre durerile tot mai frecvent întâlnite la persoane de toate vârstele este durerea de cap. Deși, ocazional, paracetamolul poate fi de ajutor, dacă durerile de cap sunt frecvente, este nevoie de o investigație mai atentă a cauzei. Adesea, durerile de cap sunt cauzate sau exacerbate de lipsa de somn, dar și de lipsa de igienă a somnului. De pildă, statul până târziu noaptea, mai ales în fața dispozitivelor electronice, poate fi o cauză importantă, indiferent de numărul de ore dormite. Dacă pe timpul zilei ne simțim foarte obosiți, ne poate ajuta o pauză de somn, dar nu mai lungă de 20 de minute.
O altă posibilă cauză a durerilor de cap este deshidratarea ca urmare a consumului insuficient de apă. O persoană care elimină prin urină circa 1 litru de apă pe zi ar trebui să bea cel puțin 2 litri de apă. O variantă pentru persoanele care nu sunt obișnuite să bea apă simplă este aceea de a o aromatiza prin adăugarea a una-două linguri de suc de fructe sau a câteva coji ori felii de măr, pară, gutuie sau alt fruct preferat.
Uleiurile esențiale pot induce o stare de relaxare datorită compușilor lor volatili, însă nu există dovezi științifice pentru ameliorarea durerilor de cap. Utilizate în aromaterapie, ele pot avea un efect benefic asupra persoanelor care suferă migrene cauzate de stres. În aceeași măsură, migrenele pot induce și o sensibilitate olfactivă mai mare, caz în care uleiurile esențiale având efect de intensificare a durerii.
Deficitele nutriționale sunt o altă cauză posibilă a durerilor de cap. Fundația Americană pentru Migrene enumeră o listă de micronutrienți a căror carență poate contribui la apariția durerilor de cap. Între aceștia se numără coenzima Q10, magneziul, vitamina B2 și vitamina D. Conform studiilor, administrarea regulată a unui supliment cu coenzima Q10 sub formă de ubiquinol, probabil datorită proprietăților antioxidante și antiinflamatorii, ar putea reduce frecvența și intensitatea migrenelor. Ghidul canadian pentru prevenția migrenelor recomandă administrarea a 150 mg de coenzima Q10 de două ori pe zi. Acest compus se găsește și în alimente, includerea acestora în dietă putând fi un plus din acest punct de vedere: pește gras (macrou, sardine, păstrăv, somon), arahide, fistic, semințe de susan, nuci, alune de pădure, edamame, spanac, avocado, broccoli, ulei de rapiță.
Vitamina B2 sau riboflavina ar putea reduce numărul de episoade de migrenă, deși mecanismul nu este încă pe deplin înțeles. Surse alimentare sănătoase sunt fulgii de drojdiee inactivă, ciupercile, legumele frunzoase, precum spanacul, migdalele, semințele de dovleac și de floarea-soarelui, quinoa, orezul brun, fasolea, avocado.
Un studiu publicat în 2018 în Jurnalul de Neurologie Clinică arată că persoanele cu deficit de vitamina D au mai multe episoade de migrenă. În perioadele de post și în sezonul rece este recomandată administrarea unui supliment cu vitamina D.
Un mic ajutor poate veni și dinspre alternativele vegetale la lapte, precum cele din ovăz și din soia, pe care este bine să le consumăm în perioada de post. Acestea, prin anumiți compuși specifici, pot avea efecte antiinflamatorii și analgezice.
resurse:
Photo by Ksenia Pixelesse on Unsplash
Photo by julien Tromeur on Unsplash
Photo by Vitaly Gariev on Unsplash
Photo by Uday Mittal on Unsplash
Photo by Nadine Primeau on Unsplash









