Scrisul de mână… Ne străduim destul de mult să îl deprindem doar ca, în scurtă vreme, să renunțăm la el. În favoarea tastelor laptopului, tabletei, telefonului. Fără să mă gândesc prea mult, am ales un font „de mână” pentru aceste câteva rânduri. Rotunjimile literelor trezesc în mine o oarecare nostalgie și parcă niște fluturași sfioși îmi gâdilă stomacul. Și totuși, efectul este unul emoțional temporar, departe de efectele reale ale scrisului de mână autentic: pe hârtie, cu stiloul, pixul sau creionul. 
Mai mulți neurobiologi și oameni de știință din diferite arii ale biologiei confirmă faptul că și copiii, și adulții învață și rețin mai mult și mai bine atunci când scriu de mână. Creierele noastre sunt mai active, „mai vii”, când scriem de mână decât atunci când tastăm la calculator.
Atenția pe care o acordăm fiecărei litere în parte, legăturilor dintre cuvinte, regulilor de ortografie, de gramatică, de punctuație, creează tot atâtea „cârlige” pentru memorie. Prin presiunea pe care degetele o exercită asupra instrumentelor de scris și acestea, la rândul lor, asupra hârtiei, sunt activate mai multe zone senzoriale și motorii ale creierului. Până și sunetul produs de peniță pe hârtie joacă un rol important pentru activitatea cerebrală și senzorială, ca și pentru crearea amintirilor (implicit a înțelegerii și reținerii noțiunilor scrise). Toate aceste experiențe senzoriale formează conexiuni între diferite regiuni ale creierului, făcându-l permeabil, deschis către învățare. Învățăm mai bine și reținem mai bine scriind de mână.
Când tastăm, mișcările mâinilor nu variază foarte mult, sunt destul de limitate și automate – nu poți executa mișcări prin care să îți exprimi creativitatea. Scrisul de mână, în schimb, presupune o gamă largă de mișcări diferite, necesare conturării fiecărei litere în parte. Mișcarea comandată de creier și realizată de degete pentru a tasta litera f sau cifra 4 este aceeași cu cea necesară redactării unui punct (.). Scrisul de mână necesită controlul unor aptitudini și simțuri de finețe, care cizelează gândirea, antrenează memoria și exersează creativitatea. De fiecare dată când scriem de mână, creierul nostru adoptă o poziție și o atitudine de artist – trasarea unei litere pe hârtie este ca realizarea unui desen: necesită atenție și creează sinapse. Este important să ne punem creierele cât mai des într-o stare de învățare și creație. Un creier care lucrează este un creier care se dezvoltă și se menține tânăr. Conform revistei “The Wall Street Journal”, sunt medici care recomandă scrisul de mână vârstnicilor ca exerciţiu cognitiv, eficient în menţinerea unei minţi agere.
Voi folosi o tastatură pentru a scrie un eseu, dar voi lua notițe scriind de mână.
prof. Audrey van der Meer, Universitatea de Științe și Tehnologie din Norvegia
Și apoi, nu este mai puțin adevărat și semnificativ faptul că scrisul de mână constituie o parte unică și de neînlocuit a culturii noastre – umane. Stilurile de scris sunt individuale, caracteristice fiecărei persoane în parte – există tehnici de identificare și descriere a caracterului unui om după scrisul său de mână. Tehnoredactarea nu spune nimic personal despre tine, este doar un exercițiu tehnic.
este o amprentă a ființei tale întregi.
info:
- articol apărut în revista Universul copiilor, publicație lunară a Liceului Pedagogic „Anastasia Popescu” din București
resurse:
- Photo by Infralist.com on Unsplash
- Photo by Roman Synkevych on Unsplash
- Photo by Álvaro Serrano on Unsplash
