Iată o întrebare la care se pot elabora foarte multe răspunsuri, în foarte multe moduri. 2000 de kcal pe zi. Sau 8 porții de cereale, 3 porții de legume, 3 porții de fructe, 2 porții de lactate și 2 porții de carne slabă pe zi. Sau 300 g de glucide, 70 g de proteine și 60 g de lipide.
Unele variante par imposibil de abordat. Altele sunt cam ambigue sau foarte relative. În orice caz, cât să mâncăm? este o întrebare al cărei răspuns nu este foarte ușor de formulat; ba mai mult, nu are o singură variantă de răspuns. Nevoia de hrană este diferită de la o persoană la alta, depinde de gen, de vârstă, de nivelul de activitate fizică și intelectuală, de perioada din an și din lună, de starea emoțională și sufletească, de starea de sănătate. Aportul alimentar este condiționat de mulți factori, unul foarte important fiind și plăcerea pe care o produce consumul unui anumit aliment sau chiar al alimentelor în general.
Totuși, aspectul cantității nu este unul de neglijat. Apostolul Pavel scrie la un moment dat că toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate-mi sunt de folos. Toate-mi sunt îngăduite, dar eu nu voi fi stăpânit de ceva. Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. Din punct de vedere nutrițional, aceasta înseamnă că eu pot consuma orice aliment, în orice cantitate, dar să nu mă aștept ca aceasta să îmi și folosească neapărat sau să îmi asigure o stare optimă de sănătate. Dimpotrivă, este bine documentat faptul că abuzul alimentar, îndeosebi cel de carne, zahăr, grăsimi saturate și produse ultraprocesate și aditivate este principala cauză a obezității în toată lumea, care contribuie la creșterea riscului multor boli: cancere, boli cardio-vasculare, diabet zaharat tip II, boli neurodegenerative ș.a.
În cazul persoanelor cu probleme semnificative de greutate și tulburări de comportament alimentar (obezitate, subnutriție, anorexie, bulimie nervoasă ș.a.) este necesară consultarea unui specialist dietetician sau nutriționist pentru stabilirea nevoilor energetice și nutriționale adecvate situației lor. Dar dacă nu este vorba despre o astfel de situație, cheia menținerii unei greutăți normale și a unui status nutrițional optim este… cumpătarea. Dacă veți începe să consumați preponderent alimente integrale, nerafinate, veți constata că se va reduce semnificativ (chiar la jumătate!) cantitatea de hrană ingerată, pentru simplul motiv că acestea induc mai repede sațietatea.
O lipsă foarte mare a omului “modern” este postul, atât cel definit prin abținerea temporară completă de la a consuma orice fel de aliment, cât și cel caracterizat prin renunțarea la anumite grupe alimentare, anume cele de origine animală. Pe lângă folosul sufletesc și duhovnicesc, postul are și efecte benefice extrem de importante asupra sănătății. Desigur, nu ne referim aici la posturile exagerate care depășesc rezistența organismului și care pot fi foarte periculoase, ci la perioadele de postire instituite în chip înțelept de către Biserică. Aceste posturi coincid cu perioadele în care organismul intensifică procesele de detoxifiere (sfârșitul iernii/ începutul primăverii) sau își fortifică sistemul imunitar (începutul iernii). Zilele de post de peste săptămână sunt deasemeni zile care, prin alternanța pe care o creează, asigură o funcționare optimă a sistemelor de curățare a organismului.
Una dintre cele mai apreciate diete în sfera terapiilor medicale nutriționale este dieta caracteristică populațiilor din arealul mediteranean. Pe lângă hrana relativ simplă de pe mesele reduse din punct de vedere caloric, locuitorii acestei regiuni au o tradiție veche a practicării postului. Astfel, adulții sănătoși aparținând popoarelor musulmane postesc anual câte 28-30 de zile, iar mare parte a populației creștine din aceasă regiune practică un post cu multe particularități și variații pentru mai bine de jumătate de an. Restricția calorică, în primul caz, completată de renunțarea la alimentele de origine animală, în cel de-al doilea, influențează benefic starea de sănătate, contribuind la prevenirea/ ameliorarea supraponderii și a obezității, scăderea valorilor colesterolului total și a LDL-colesterolului, îmbunătățirea raportului LDLc-HDLc, ca și a glicemiei și insulinemiei, reducerea factorilor proinflamatori ș.a.
Pentru elaborarea unui plan alimentar potrivit sau pentru a învăța să-ți întocmești singur unul, nu ezita să mă contactezi.
